Sarbatori evreiesti

Sarbatori evreiesti

Hanuka
hanukaHanuka este, în tradiţia iudaică, sărbătoarea iernii, cea care aduce lumina şi speranţa în sufletul tuturor. Iată de ce aprinderea lumânărilor devine o metaforă a optimismului şi a deschiderii faţă de ceilalţi. La Complexul Educaţional Lauder-Reut, în fiecare an, această tradiţie este respectată printr-o serbare care promovează aceste simboluri. Elevii au reconstituit, în acest an, evenimentele mitologice care aduc aminte de Hanuka. Astfel, elevii clasei a VIII-a au îndeplinit atât rolul de gazde, cât şi pe cel al actorilor care au „jucat” personajele importante ale vremii. Ei au făcut legătura între momentele artistice, comentând, de fiecare dată, semnificaţiile fiecărui moment. De cealaltă parte, elevii ciclului primar şi gimnazial au interpretat emoţiile puternice prin dansuri pline de sensibilitate şi de profunzime.
Şi, pentru ca spiritul festiv să nu treacă în planul al doilea, dansurile au făcut parte dintr-un concurs între clase, în care s-au implicat emoţional nu numai cei de pe scenă, ci şi părinţii, învăţătorii şi profesorii. Fiecare şi-a votat clasa favorită, apreciind interpretarea, graţia şi costumele care au contribuit la transmiterea mesajului artistic. Elevii au demonstrat sensibilitate şi maturitate, arătând că prin dans, prin muzică şi prin costume se pot transmite mesaje importante şi profunde. Serbarea s-a încheiat în urale pentru învingătorii care şi-au primit trofeul în aplauzele întregii săli. Momentul emoţionant al aprinderii lumânărilor de Hanuka le-a adus aminte tuturor de valorile pe care acest moment le propune: credinţă, solidaritate, familie şi respect - valori care fac parte din ADN-ul Lauder-Reut dintotdeauna.
                                                                                                                              Prof. Daniela Piţigoi
Purim
festAici am reusit să intru în spiritul Purimului. Activităţile de Luna Park au fost extraordinare şi îi mulţumesc acestei şcoli pentru că mi-a oferit oportunitatea să iau parte la aceste festivităţi, învăţând multe despre cultura şi spiritualitatea Israelului.        Teddy Drăghici, clasa a VIII-a

Jewish Traditions

Sarbatorile evreiesti

rosh hashanahRoș HaȘana
(în ebraică ראש השנה Rosh Hashaná, literar capul, începutul anului) este Anul nou evreiesc începutul unui nou an potrivit calendarului ebraic. Cade în ziua a 1 a lunii Tishrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern și prima din cele 10 zile ale penitenței numite Yamim Norayim, care culminează cu Ziua Ispășirii, Yom Kipur. În emisfera nordică, are loc la începutul toamnei. După tradiție, ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Torá i se mai spune și Yom Hatruá (יום תרועה), ziua sunării (la origine - din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu cornul Shofarului). Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă alimente simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce.Urările obișnuite de Rosh Hashana sunt „L'Shaná Tová” ( לשנה טובה An bun) sau „L' Shana tová umetuká” (Un an bun și dulce), precum și Ktivá vehatimá tová. Roș HaȘaná este momentul la care se refereau în mediul evreiesc tradițional contractele legale, atât pentru grija animalelor cât și pentru trebuințele poporului. Mișna precizează că în baza acestei date trebuie calculată desfășurarea anilor și – prin urmare – anul sabatic și jubileul. Sărbătoarea durează două zile.

Photo Gallery


yom kippurYom Kipur
(יום כפור yom kippùr, Ziua ispășirii) - este cea mai însemnată dinte cele trei mari Sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima din cele zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau ale „temerii reverențioase”) care încep cu Anul Nou ebraic Rosh Hashana. În calendarul ebraic Iom Kipur începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tișrei (lună care corespunde ultimei jumătăți a lui Septembrie și primei jumătăți a lui Octombrie din calendarul gregorian), și continuă până la apusul soarelui următoarei zile.

Photo Galley


sukkotSucot 
(în limba ebraică : סוכותSukot în pronunția askenazită „súkos”, Sărbătoarea Colibelor, Sărbătoarea Corturilor, a „Cuștilor” sau a „Tabernacolelor”) este o sărbătoare biblică celebrată în a 15-a zi a lunii ebraice Tișri (sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii octombrie). Este una din cadrul celor trei mari sfinte sărbători biblice ale iudaismului, poruncite (care încep cu Sărbătoarea Trâmbițelor și Ziua Izbăvirii Yom Kippur), cu ocazia cărora, conform poruncii divine, înteg poporul făcea pelerinaj la Templul din Ierusalim. Este o sărbătoare a recoltelor, și de recunoștință, care se ține după încheierea secerișului, în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în deșert. Sărbătoarea ține șapte zile. Prima este o zi de odihnă - în ebraică „Yom tov” - când muncile sunt interzise, ea este urmată de zilele intermediare „Hol hamoéd” și se încheie cu încă o zi de odihnă „yom tov”, ziua a opta, Shmini atzeret, zi festivă de încheiere. Cuvântul ebraic sukōt este pluralul de la suka, "colibe ori corturi", și este o construcție temporară cu pereți acoperiți de „skhah” (material vegetal cum sunt ramuri de copaci ori lăstari de bambus).
Suká are menirea să evoce lăcașurile fragile în care israeliții au locuit în cei 40 ani de drum prin pustiu după ieșirea din robia egipteană. În timpul sărbătorii mesele se servesc în această suká, iar unii și dorm în ea în cursul nopții. În fiecare zi a sărbătorii, membrii familiei recită o binecuvântare asupra lulavului (buchetul cu trei rămurele) și a etrogului (chitra) (Arbaat Haminim, adică cele patru specii de plante).
Conform profetului  Zaharia, în era mesianică Sucot va deveni o sărbătoare universală și toate popoarele vor face anual pelerinaj la Ierusalim și vor serba sărbătoarea în orașul sfânt.


hanukkaHanuka
(în limba ebraică adică "Rededicarea",: חֲנֻכָּה, în vocalizare Tiberiană: Ḥănukkāh, sau simplu: חנוכה,  „Inaugurarea” romanizată și ca Hanukah, Hanukkah, Chanuka, ori Chanukah), reprezintă "Sărbătoarea inaugurării" și mai este cunoscută ca Sărbătoarea luminilor (Hag haUrim). Este o sărbătoare care durează opt zile (25 Kislev - 3 Tevet), comemorând rededicarea Templului din Ierusalim în urma victoriei revoltei conduse de frații Macabei asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze popoarele de sub dominația sa. Principalele evenimente asociate cu Hanuka s-au desfășurat între 165-163 î.e.n., deși lupta armată a Macabeilor împotriva grecilor a continuat încă mulți ani, până când evreii din Ereț Israel și-au dobândit de facto independența. Hanuka este așadar o sărbătoare postbiblică. Este o sărbătoare minoră, în timpul căreia în iudaism munca și alte activități nu sunt interzise. În comunitățile mixte cei care se alătură Festivalului Luminii trebuie să fie în spirit de odihnă în ajunul zilei de Sâmbătă (de erev Șabat) la 5 Candele și în ajunul lunii noi (de erev Roș Hodeș) la 7 Candele, ocazii când luminarea candelelor începe puțin înainte de asfințit.

Photo Gallery


TubishvatTu Bishvat 
(sau Tu bișvat, „15 al lunii Shvat” în litere ebraice ט"ו בשבט) este o dată a calendarului evreiesc, a 15-a zi a lunii Shvat, când se sărbătorește în tradiția evreilor Anul Nou al Pomilor - în ebraică Rosh Hashaná La'ilanot. Aceasta dată este menționată în Mishna, tratatul Rosh Hashana (Anul Nou) 1,1. Tu Bishvat face parte din sărbătorile așa numite minore ale iudaismului, ca și Hanuka și Purim, fiind zi lucrătoare. Ea este o sărbătoare postbiblică, care marca în antichitate încheierea iernii, a sezonului ploilor în Palestina antică. În timpul exilului sărbătoarea a continuat să lege pe evrei, prin atașamentul față de fructele caracteristice zonei mediteraniene, cu regiunea lor de obârșie. De Tu Bishvat sunt legate câteva comandamente religioase (mitzvot) referitoare la roadele pomilor, comandamente legate de pământul Țării Israelului. În perioada emigrațiilor sioniste de repatriere în Palestina, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, dinaintea înființării Statului Israel, Tu Bishvat a devenit o sărbătoare aflată sub semnul renașterii națiunii și a reașezării evreilor în Palestina istorică sau Țara Israelului. Ulterior locuitorii evrei ai Statului Israel îl celebrează ca pe o sărbătoare a naturii, prin ceremonii de sădit pomi și măsuri de apărare amediului înconjurător. De Tu Bishvat se obișnuiește a se consuma cele Șapte genuri de fructe din Țara Israelului,Shivat Haminim. Unii organizează o ceremonia de Seder Leil Tu bishvat - cină (seder ,după pilda celui de Paște) a Nopții de Tu bishvat, denumită și „Tikun Pri Etz Hadar”.

Photo Gallery


PurimPurim
(în ebraică : פורים):  פורים Pûrîm "lots" (sorți), este o sărbătoare evreiasca care comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic după execuția lui Haman în 427 î.d.Hr. și în urma decretului reginei Estera care duce la executarea celor 10 fii ai lui Haman în 425 î.d.Hr., după cum este scris în cartea biblică Cartea Esterei (Megillat Esther). Capitolul Megillah (în ebraică : מגילה) ("Sulul"), al zecelea din cartea Moed (în ebraică : מועד) (Cartea Sărbătorilor) din Mișna (redactată c. 200 î.d.Hr) relatează legea referitoare la Purim. Conform relatării din cartea Esterei 3:6-7, c. un secol după ce Neemia s-a întors să rezidească Templul din Ierusalim, Haman ("Aman"), mai marele căpeteniilor împăratului persan Achashverosh jignit de iudeiul Mardoheu din seminția lui Veniamin, trage la sorți pentru a stabili data la care să fie exterminați evreii. (Estera sau Hadasa este fiica unchiului lui Mardoheu care a fost lăsată în grija acestuia până a devenit regină.)

Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii de ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor. Ca, și în alte sarbători evreiești, Purim începe de la apusul de soare în ziua precedentă. În orașele care s-au protejat de un zid în zilele lui de Joșua, inclusiv Shushan (Susa) și Ierusalim, Purim este sarbatorit pe data de 15 a lunii, cunoscut sub numele de Shushan Purim. Purim este caracterizat prin recitări publice a cărtii Estera (keriat ha-megilla), oferind reciproc cadouri de alimente și băuturi (mishloach manot), pomană pentru săraci (mattanot LA-evyonim), și o masă de celebrare (se'udat Purim). Alte obiceiuri includ băutul vinului , purtarea de măsti si costume, și sărbătoriri publice.

Photo Gallery


pessahPesah
Pesah sau Pesach, în ebraică פסח, (Paștele evreiesc) este sărbătoarea religioasă din iudaism care simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a evreilor conduși de Moise, și cei 40 de ani de peregrinare prin deșert. Este o sărbătoare fixă din calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 14-21 a lunii Nisan, lună ce marca în antichitate începutul anului ecleziastic ebraic. În timpul acestei sărbători nu se consumă pâine și nici produse dospite.

Photo Gallery


yom hasoaYom Hashoa 

Yom Hashoa este Ziua Memorială a Holocaustului, când evreii își amintesc de milioanele de oameni uciși în Holocaust. În Israel, o sirena suna timp de două minute la ora 11; atunci toată lumea se oprește din lucru și păstrează un moment de liniște.


YomHazikaron

 Yom Hazikaron

Yom HaZikaron sau Ziua Memoriala, ziua in care se comemoreaza soldatii cazuti la datorie in razboaiele pe care statul Israel le-a purtat si victimele terorismului. La orele 10 AM timp de 2 minute incep sirenele sa sune in toata tara si timp de 2 minute oamenii se opresc pentru un moment de reculegere.

Photo Gallery


yom hatzmaut

Yom Ha'atzmaut

Ziua Independenţei Israelului - marchează proclamarea statului independent Israel, la 6 Iyar în anul 5708 (14.05.1948), cînd a luat sfîrşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.11.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a doua state: unul evreu şi altul arab. Data aniversarii acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic.

Photo Gallery


lagbaomerLag Baomer
Lag Baomer sau Lag Ba'omer (în ebraică : ל"ג בעומר A treizeci și treia zi a Omerului) este o sărbătoare evreiască care se prăznuiește în a 33- a zi a numaratorii Omerului, în ziua de 18 a lunii ebraice Iyar. În calendarul gregorian Lag Baomer cade, de obicei. în luna mai.

De origine obscură, sărbătoarea este menționată pentru prima dată în literatura rabinică medievală referitoare la Rabbi Akiva. O tradiție o asociază în mod deosebit cu Rabbi Shimon bar Yohai, legendarul autor al cărții Zohar, iar sioniștii obișnuiau să accentueze legătura sărbătorii cu răscoala antiromană de sub conducerea lui Shimon Bar Kohba.

Lag Baomer este una din sărbătorile iudaice cele mai îndrăgite de copii, fiind celebrată în popor, prin focuri de tabără. În Israel multe mii de credincioși fac în această zi pelerinaj la mormântul presupus al lui Rabbi Shimon Bar Yohai pe Muntele Meron, în apropiere de orașul Tzfat(Safed).

Photo Gallery


jerusalem-daygesYom Ierushalaim
Yom Yerushalayim sau Ziua Ierusalimului comemorează reunificarea Ierusalimului în 1967.Ziua este marcată prin ceremonii de stat, servicii memoriale pentru soldații care au murit în lupta pentru Ierusalim, parade prin centrul orașului și multe alte evenimente.28 Iyar este Ziua Eliberării oraşului vechi al Ierusalimului, Muntelui Templului şi Zidului de Apus, în timpul războiului de şase zile…


shavuotShavuot
Numele sarbatorii vine de la un cuvint ebraic, Shavua, care este saptamina, iar Shavuot este pluralul de la Shavua, si inseamna sapte saptamini. Sint sapte saptamini care au trecut de la o alta mare sarbatoare a poporului evreu, care este Pesah (Pastele). Sarbatoarea Shavuot are o tripla semnificatie. Prima semnificatie este aceasta, a daruirii de catre Dumnezeu catre poporul sau ales, poporul lui Israel, a ceea ce se cheama Tora sau invatatura sfinta. Este momentul in care marele conducator al evreilor care i-a scos pe evrei din robia din Egipt si i-a dus pe meleagurile Canaanului, devenit apoi ceea ce stim noi astazi, Israel. S-a dus pe Muntele Sinai si dupa o sedere acolo de 40 de zile a revenit in mijlocul multimii si a adus Tablele Legii, care contin zece porunci fundamentale ale monoteismului si primul imperativ, care este absolut si este sensul credintei monoteiste, "Eu sint Domnul, Dumnezeul tau". Moise se intoarce si aduce aceste Table ale Legii, primeste acest dar de la Dumnezeu, care este Tora. A doua semnificatie este sarbatoarea aducerii primelor roade ale paminturilor in Templul Sfint de la Ierusalim. Mai exista al treilea moment, si anume sarbatoarea primelor recolte, stringerea recoltei, secerisul. 

Photo Gallery

Page 2 of 3