Parlamentul, Biblioteca Centrală Universitară, Ministerul de Externe şi o serie de ambasade au fost locurile în care în acest an s-a desfăşurat, în zilele de 28, 29 şi 30 martie a.c., cea de-a şasea sesiune a manifestării ”2DAY AMBASSADOR”. Este o iniţiativă a Complexului Educaţional Lauder-Reut, respectiv a secţiei sale de diplomaţie şi probleme internaţionale. În acest cadru, elevii pot demonstra ceea ce au învăţat timp de un an, au posibilitatea să facă practică la câte o ambasadă şi află opiniile unor experţi în probleme de politică externă, miniştri, ambasadori, comentatori politici, cadre didactice universitare specializate asupra celor mai actuale evoluţii globale.
Primele două zile au fost dedicate practicii (internship) la 17 ambasade, MAE şi Institutul Diplomatic Român, unde elevii au fost introduşi în activitatea zilnică a misunilor diplomatice.
Workshop-uri pentru elevi
În ziua de 29 martie, la Biblioteca Centrală Universitară s-au desfăşurat workshop-uri pentru elevi. Deschizând lucrările workshop-ului, Tova Ben-Nun Cherbis, preşedinta Complexului Lauder-Reut, şi-a exprimat speranţa ”ca viitorul să aducă cât mai multă diplomaţie în societate. Noi ne-am propus să fim parteneri ai generaţiilor viitoare. Şi voi sunteţi liderii viitorului; sunteţi foarte importanţi, pentru că ţara o să arate aşa cum o construim împreună”. Vorbitoarea a salutat prezenţa în sală a preşedintelui C.E.B., ing. Paul Schwartz, a preşedintelui B’nai B’rith, José Iacobescu, a prof. univ. dr. Liviu Rotman, directorul Centrului de Studii Israeliene de la SNSPA, a unor reprezentanţi de la IDC Herzliya care colaborează cu Şcoala Lauder.
Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a transmis mesajul preşedintelui Klaus Iohannis. Clădirea BCU devine un simbol: „Pentru România, această clădire este chintesenţa filozofiei, a primului rege modern al său, care vedea în cultură, în educaţie, în formare, în tineri şansa unei naţiuni de a fi demnă de viitorul ţării ei europene, într-un fel, o formă a diplomaţiei”. Acestei din urmă valori îi este atribuită următoarea definire: „Diplomaţia înseamnă a şti cum să creezi punţi între oameni, cum să faci să te ajute oamenii să creezi punţi între colectivităţi şi naţiuni”. Mesajul esenţial a fost acela că „tinerii României sunt cei în care ne punem speranţa că proiectul umanist european poate fi consolidat”, iar „2Day Ambassador ne arată că România are cu ce să meargă înainte pe drumul Europei”.
Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, a dat citire mesajului ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Ioan Vulpescu, care a reliefat complexitatea lumii actuale, provenită şi din natura (inter)acţiunilor noastre. El a pledat pentru prezenţa mai multor diplomaţi, în detrimentul militarilor, şi a privilegiat conceptul de softpower: „Când cultura vorbeşte, sunt toate şansele ca armele să tacă”.
Despre rolul diplomaţiei în realitatea imediată a vorbit şi Ruxandra Ivan, profesor de diplomaţie şi afaceri internaţionale în cadrul Universităţii din Bucureşti, care a arătat că, deşi ne aflăm la confluenţa unor evenimente istorice tulburi – începutul demersurilor Marii Britanii pentru a ieşi din UE, bombardamentele din Siria şi existenţa altor zone de război – potenţialul producerii catastrofelor este redus prin „munca subtilă, discretă şi profesionistă a diplomaţilor”. “Contactul tinerilor cu posibilităţile înscrise în natura diplomaţiei este unul fundamental, iar Complexul Lauder-Reut face o muncă de pionierat în acest sens”.
Şerban Pitic, profesor şi instructor în arta dezbaterii, a discutat despre caracterul excepţional pe care îl comportă aceasta: îi învaţă pe oameni cum să vorbească şi să comunice într-un mod activ, cum să construiască argumente şi raţionamente, cum să îşi modeleze gândirea critică, cum să armonizeze cunoaşterea diplomaţiei cu abilitatea de a livra un discurs persuasiv.
Punctul nodal al conferinţei a fost constituit de prezentările elevilor Complexului Lauder-Reut în domeniul diplomaţiei, după ce au vizitat ambasadele şi instituţiile diplomatice. Ei au avut sarcina de a demonstra ce înseamnă să fii diplomat, adecvându-şi discursul la ipostaza de ambasador al instituţiei vizitate; temele vizate au fost: Brexit şi viitorul Uniunii Europene, extinderea pericolelor care ameninţă Europa şi restul lumii, încurajarea tinerelor generaţii de a se dedica studiilor de diplomaţie. Au fost premiate primele şapte poziţii, şi anume tinerii care au reprezentat Chile (Alexa Dobrin), Slovacia (Teodor Drăghici), SUA (Andrada Pantelimon), Japonia (Tudor Cobrea), Institutul Diplomatic Român (Mihai Cioroianu), Israel (Alexandra Dumitraşc) şi Vatican (Andrei Niculae) Dezbaterea privind cazul Israelului a cuprins intervenţia a patru interlocutori. Gustav Meiseles, arabist la Universitatea din Tel Aviv, a expus diferitele tipuri de conflicte (real, artificial, teritorial, naţional, religios, cultural), care aduc cu sine criza refugiaţilor şi a imigranţilor. Ezra Friedman, student în anul III la IDC Herzlyia, a pledat pentru negocierile în direcţia soluţiei celor două state, negocieri pe care le consideră esenţiale pentru îmbunătăţirea imaginii Israelului în lume. Jeremy Elijah Danzig, coleg de generaţie cu antevorbitorul său, a reliefat importanţa dezbaterii cazului Israelului în mediile neevreieşti. Assaf Moghadam, profesor afiliat la Institutul Internaţional de Contraterorism (ICT), a prezentat succint grupările teroriste care încearcă să ameninţe securitatea Israelului.
Dezbaterea având ca temă Brexit-ul şi viitorul Uniunii Europene a fost susţinută de patru specialişti în discursul oral: Şerban Pitic, Nae Şovăială, Laura Drăgoi şi Radu Ţigănaş, care au argumentat pro şi contra ideii că Europa unificată ar avea un viitor şi după Brexit. O viziune optimistă va insista asupra distincţiei dintre Europa şi UE, prima continuând să cuprindă Marea Britanie, care va căuta o integrare mai profundă mizând pe educaţie şi locuri de muncă competitive, prin urmare Europa va ieşi întărită din această încercare. O viziune complementară va pune accentul pe slăbirea Uniunii Europene, de care s-a delimitat Marea Britanie – şi nu Grecia, care părea să aibă mai multe premise – şi pe triumful euroscepticismului.
Conferinţele sesiunii
Ultima zi a sesiunii, care s-a desfăşurat în Sala I.G. Duca a Parlamentului României, a fost dedicată aprecierii iniţiativei de a se organiza, la nivel gimnazial şi liceal, cursuri pe teme ca: diplomaţie şi semnificaţia specială a faptului că acestea se desfăşoară la o şcoală evreiască, frecventată atât de copii evrei, cât şi neevrei, transmiterea experienţei diplomatice şi analiza celor mai acute probleme internaţionale. Tot în această zi au fost premiaţi elevii care au ocupat primele trei locuri în competiţia de discursuri. În afară de elevii Şcolii Lauder şi a încă 41 de şcoli, au fost prezenţi foşti miniştri de externe, ambasadori, reprezentanţi ai Guvernului României, ai Camerei Deputaţilor, ai unor organizaţii neguvernamentale, ai F.C.E.R., ai Comisiei consultative a Fundaţiei Ronald S. Lauder, invitaţi din Israel. Moderatorul acestei zile a fost Ion M. Ioniţă, senior editor la „Adevărul” şi redactor-şef al revistei „Historia”.
Lucrările au fost deschise de Tova Ben-Nun Cherbis, în calitatea ei de preşedinte al conferinţei ”2DAY AMBASSADORS”. Vorbitoarea a salutat colaborarea de un deceniu dintre şcoală şi MAE, Institutul Român de Diplomaţie, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ambasada Israelului din România, Primăria Generală a Capitalei, Primăria sectorului 4 şi instituţii din Israel, cu ajutorul cărora s-au putut realiza programele şcolii. De asemenea, a mulţumit tuturor celor care au sprijinit organizarea conferinţei, în mod special celor 17 ambasade care s-au implicat direct în programe. Conferinţa, a spus ea, oferă o posibilitate unică elevilor să dezbată şi să înveţe importante probleme internaţionale, alături de diplomaţi, oameni politici şi experţi. În cursul celor şase ani au participat la acest eveniment peste 1400 de elevi, la această ultimă sesiune fiind de faţă 270 de elevi din 41 de şcoli. Conferinţa, a specificat Tova Ben-Nun Cherbis, este dedicată elevilor, viitori lideri ai României şi ai lumii”.
Este necesară reconstrucţia unei noi şcoli diplomatice
În mesajul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, reprezentat de deputata Ioana Bran, secretară a Camerei Deputaţilor, a fost evidenţiat nivelul înalt al procesului educaţional al Şcolii Lauder-Reut şi faptul că în curriculum-ul liceului sunt incluse şi studii de diplomaţie şi afaceri internaţionale, fiind singurul liceu din România care oferă studii de diplomaţie. ”România - se arată în mesaj - are nevoie de reconstrucţia unei noi şcoli diplomatice, care să readucă prestigiul din timpul lui Nicolae Titulescu. Atunci când vorbim despre destinul României, trebuie neapărat să ne uităm la viitoarea generaţie de diplomaţi care se formează acum şi de a căror inteligenţă şi pricepere va depinde viitorul ţării noastre”.
Ministrul Educaţiei Naţionale, Pavel Năstase, a considerat că tematica conferinţei despre globalizare este incitantă, fiind o ocazie foarte bună pentru elevi de a dobândi competenţe pentru a descifra complexitatea problemelor globale. Printre priorităţile Ministerului se află şi dezvoltarea educaţiei private, un fenomen pozitiv deoarece face concurenţă şcolilor de stat. În acest context, ministrul Educaţiei a prezentat unele măsuri viitoare de modificări în sistemul educaţional, inclusiv în ceea ce priveşte manualele.
E.S. Tamar Samash, ambasadorul Statului Israel, le-a urat succes elevilor în viitoarea lor carieră. Ana Birchall, ministru-delegat pentru Afaceri Europene, a salutat performanţele Şcolii Lauder-Reut în domeniul diplomaţiei şi parteneriatul cu MAE şi i-a invitat pe elevi să participe la dezbaterile de politică internaţională, de pildă la cele privind Uniunea Europeană, să fie alături de MAE, de mediile academice şi de societatea civilă în pregătirea preluării de către România a preşedinţiei UE în 2019.
Deputatul Silviu Wexler a transmis mesajul preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, care a vorbit despre sentimentele comunităţii evreieşti la apariţia Şcolii evreieşti Lauder, prima după 1948. ”Este o unitate de învăţământ care face cinste Bucureştiului, României şi, de ce nu, Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Este o şcoală care cultivă valori”. Ca preşedinte al F.C.E.R., el s-a declarat mulţumit şi fericit că aici copiii sunt fomaţi în ideea multilingvismului: se predă limba română, limba engleză şi ivrit. Vorbitorul s-a referit la pregătirea în diplomaţie, arătând că nu există domeniu de activitate în care să nu reuşeşti mai bine dacă recurgi la limbajul şi uzanţele diplomatice La rândul său, Silviu Wexler, transmiţând un gând personal, le-a spus elevilor că voinţa, curajul, încrederea în propria persoană reprezintă mijloace de a depăşi dificultăţile, cheia de a merge mai departe.
Ca să fii diplomat trebuie să cunoşti istoria
În sesiunea ”Viitori lideri şi diplomaţi”, elevii au putut asculta opiniile unor ambasadori şi foşti miniştri de externe. E.S. Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, a apreciat apariţia Şcolii Lauder-Reut în peisajul învăţământului românesc , a vorbit despre rolul minorităţilor germană şi evreiască în modernizarea României şi a constatat că se vorbeşte prea puţin despre contribuţia acestora. Plecarea minorităţilor evreiască şi germană ne-a lăsat mai singuri, a apreciat vorbitorul. Şcoala Lauder îi va pregăti pe tineri pentru diplomaţie, lucru necesar, deoarece lumea de azi este alta decât cea în care am trăit noi. Nu ştim ce se va întâmpla cu UE în condiţiile Brexitului şi a lipsei de interes a SUA faţă de Europa. Citându-l pe fostul secretar de stat al SUA, Dean Rusk, Emil Hurezeanu a spus că pentru pregătirea unui diplomat este necesar ca acesta să citească istoria deoarece istoria se repetă. România este o ţară proeuropeană şi este într-un fel obligată să fie, pentru păstrarea statalităţii. Azi, problema frontierelor este mai acută decât în timpul semnării, în anii ’70, a Acordurilor de la Helsinki. Să nu uităm că există state membre ale UE care au de multe ori agende separate faţă de noi, a arătat ambasadorul.
România trăieşte poate cea mai bună perioadă a istoriei
Discursul public în lume este astăzi nemeritat de pesimist, a afirmat E.S. Adrian Cioroianu, fost ministru de externe, ambasadorul României la UNESCO. Există argumente care contrazic pesimismul. Afirmaţia că trăim vremuri de criză nu se susţine, întotdeauna situaţia internaţională a fost compexă iar viitorul nu este mai complicat ca altădată. Trei factori determină istoria: frica, onoarea şi interesul şi aceste motoare acţionează şi astăzi. În ceea ce priveşte crizele, farmecul lumii occidentale este că s-a născut din criză. Criza va fi reală dacă nu vom mai crede în valorile noastre. Nu există o delimitare strictă a lumii occidentale, ea ţine până unde valorile occidentale sunt recunoscute. Nu este adevărat că România este în criză. Poate trăim cea mai bună perioada a istoriei noastre, facem parte din clubul celor mai reprezentative democraţii. UE are o strategie, dovadă faptul că de 60 de ani trăim în pace. Adrian Cioroianu a recomandat elevilor să ia în serios proiectul de a trăi în România; după ce studiază în străinătate, să se întoarcă în ţară.
Zece ani ca să devii ambasador
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe şi fost ministru de justiţie, a felicitat Şcoala Lauder pentru pregătirea elevilor în domeniul diplomaţiei şi a scos în evidenţă rolul esenţial al diplomaţiei fără de care azi nu ar fi existat şcoala şi elevii nu ar fi putut studia în străinătate. El a descris calea dificilă de a deveni diplomat de carieră: ca să ajungi ambasador îţi trebuie zece ani de pregătire. Iar atunci, a arătat el, trebuie să-ţi însuşeşti umilinţa, să renunţi la aroganţă, căci aroganţa în diplomaţie costă ţara pe care o reprezinţi.
David Morărescu, absolvent al Şcolii Lauder, viitor diplomat, i-a îndemnat pe elevi să studieze diplomaţia care astăzi aduce la un numitor comun scopurile naţiunilor. Responsabilitatea diplomaţilor este să cunoască trecutul, informaţiile, cultura ţărilor în care funcţionează, arta negocierii şi să reprezinte ţara.
Claudia Mihai, preşedinte al Consiliului Elevilor pe municipiul Bucureşti, a felicitat şcoala pentru acest eveniment şi şi-a exprimat speranţa că şi membrii Consiliului vor deveni adevăraţi lideri, diplomaţii viitorului.
Elevi premiaţi la competiţia ”public speakers”
Între primele două sesiuni a avut loc ceremonia de premiere a elevilor de la Şcoala Lauder, participanţi la competiţia în limba engleză ”public speakers”.Premiul întâi i-a revenit elevei Alexa Dobrin, premiul doi lui Teodor Drăghici şi premiul trei Andradei Pantelimon. Toţi trei au prezentat discursurile care au fost premiate.
A fi ambasador înseamnă şi multe sacrificii
Sesiunea ”O zi din viaţa unui diplomat” a adunat la masă şapte ambasadori care şi-au prezentat activitatea cotidiană, preocupările şi dificultăţile cu care se confruntă în execitarea meseriei. Astfel, E.S. Tamar Samash (Israel) a vorbit despre condiţionarea vieţii de familie de problemele profesionale în defavoarea primeia şi despre statutul de femeie-ambasador.
E.S. Mihael Zupancic (Slovenia) a arătat că de multe ori trebuie să renunţi la propriile dorinţe.
E.S. Dimitris Hatziargyrou (Republica Cipru) a subliniat importanţa integrităţii şi necesitatea de a fi extrovertit ca să ieşi în lume şi să-ţi faci prieteni de la care aduni informaţii.
E.S. Davor Vidiş (Croaţia) a vorbit despre capacitatea de a analiza informaţiile, evenimentele. În cariera de diplomat există două pericole: să te îndrăgosteşti sau să urăşti ţara în care lucrezi, a observat el.
E.S Ján Gabor (Slovacia) a calificat diplomaţia ca o meserie multidisciplinară, care te obligă să înveţi tot timpul. Ca ambasador, a mai spus el, duci două vieţi: cea profesională şi cea de familie, ceea ce implică sacrificii.
E.S Iwan Reutjens (însărcinat cu afaceri, Olanda) a menţionat multiplele sarcini ale unui diplomat.
E.S Adrian Cioroianu (ambasador UNESCO, România) a prezentat specificul acestei funcţii, în care se practică diplomaţia multilaterală, nefiind scutită de conflicte diplomatice.
Schimbări şi provocări în Europa – o privire din perspectiva Brexitului
Gabriela Creţu, preşedintele Comitetului pentru Afaceri Europene al Senatului României, s-a referit la semnificaţia Brexit-ului şi la implicaţiile acestei decizii pentru Piaţa Comună şi pentru Regatul Unit, cât şi pentru ideea de unitate europeană în viitor.
Referindu-se la acelaşi subiect, analistul Iulian Chifu a vorbit despre provocările legate de securitate, dar şi despre viitoarele relaţii între ţările care compun Regatul Unit, despre o posibila iniţiativă a Scoţiei de a organiza un al doilea referendum pentru independenţă, dar şi despre raporturile dintre cele două state irlandeze.
Ambasadorul Republicii Slovenia în România, E.S. Mihael Zupančič, s-a arătat optimist cu privire la viitorul Uniunii Europene. El a subliniat faptul că trebuie privit în mod diferit un discurs eurosceptic faţă de unul populist, acesta din urmă fiind din ce în ce mai frecvent pe prima scenă a politicii internaţionale.
E.S. Davor Vidiš, ambasadorul Republicii Croaţia în România, a încercat o dimensionare a fenomenului ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană şi a subliniat că, deşi ambele părţi vor avea de pierdut, Uniunea Europeană şi conceptul de Piaţă Comună au un viitor sigur.
E.S. Dimitris Hatziargyrou, ambasadorul Republicii Cipru în România, a afirmat că în mod evident trebuie respectată decizia Marii Britanii, care reflectă voinţa a peste 50% din populaţia ţării. Deşi efectele se vor face simţite asupra tuturor, acestea vor conduce probabil la o descurajare a altor state de a se îndrepta spre această poziţie, a afirmat diplomatul cipriot.
Ambasadorul Republicii Slovacia la Bucureşti, E.S. Ján Gábor, a caracterizat aderarea Slovaciei la Uniunea Europeană drept cel mai bun lucru care i s-a întâmplat în istorie. El a amintit de asemenea tragicele evenimente din primăvara anului 1968 şi a susţinut necesitatea unităţii construcţiei europene.
Cyber şi contraterorism – o dilemă a zilelor noastre
Ana Birchall, ministru delegat pentru Afaceri Europene, a afirmat că România participă în mod activ la eforturile depuse pentru combaterea terorismului şi a provocărilor din domeniului securităţii cibernetice. Ea a precizat că în urma adoptării unui amendament pe care l-a propus, programa şcolară va cuprinde studierea unor noţiuni elementare de cyber-security, foarte utile generaţiei tinere, expusă provocărilor mediului online.
Iulian Chifu s-a referit la evoluţia celulelor teroriste contemporane, precum ISIS, care dispun de o reţea economică şi militară extrem de avansată. Analizând termenul de Jihad, el a afirmat că, deşi potrivit scrierilor coranice el nu îndeamnă la război, acesta devine vulnerabil atunci când este interpretat în mod vicios de unii imami afiliaţi unor organizaţii teroriste.
Assaf Moghadam, expert în contraterorism afiliat Centrului Internaţional pentru Contraterorism, a caracterizat lupta împotriva terorismului drept un proces complex, având în vedere evoluţia tehnologică. El a afirmat că terorismul este o problemă cu multiple chei de rezolvare, care implică o cooperare susţinută, iar expunerea unor soluţii unice, simple ar reprezenta doar o iluzie.
Gabriela Matei, consilier al directorului adjunct al Serviciului Român de Informaţii, a declarat că instituţia pe care o reprezintă este implicată în ceea ce priveşte procesul de securitate cibernetică. Ea le-a oferit celor prezenţi sfaturi practice despre ceea ce înseamnă protejarea securităţii conturilor de e-mail sau a informaţiilor publice afişate pe conturile de socializare.
Conferinţa s-a încheiat cu premierea instituţiilor de învăţământ implicate în desfăşurarea manifestării „2 Day Ambassador”.
CLAUDIA BOSOI
DAN DRUŢĂ
EVA GALAMBOS
